Primele documente cu privire la viile si vinurile din Dragasani dateaza din secolul al XIV-lea. Mircea cel Batran, Neagoe Basarab, Mihai Viteazul, Matei Basarab, Constantin Brancoveanu si altii domnitori ai tarii romanesti inchina bisericilor, manastirilor si fac danii capeteniilor de osti sate intregi cu privilegii domnesti din care nu lipsesc viile si vinaritul.
 In anul 1700, Constantin Cantacuzino aminteste de viile de la Dragasani: "Pe harta sa tiparita la Padova in 1700, stolnicul Constantin Cantacuzino inseamna si unele dealuri unde se produc cele mai bune vinuri, intre care se afla Ramnic, Targoviste, Scaeni-Prahova, Negovani, Greaca, Caracal. Trebuie adaugate de asemenea viile de la Dragasani si Segarcea, care incepusera sa se impuna".
 Dupa jumatatea secolului al XIX-lea gasim multe documente ale calatorilor straini care, scriindu-si memoriile, nu au uitat sa lase insemnari si despre vestitele vinuri de Dragasani de pe atunci.
 Neugebauer, la 1854, facand o descriere a Moldovei si a Valahiei, aminteste alaturi de cunoscutele vinuri de Cotnari si Odobesti si vinul de Dragasani, care merita buna sa reputatie.
 De asemenea pivnitele mari de vinuri au intretinut pe piata interna, cat si la export, renumele vinului de Dragasani, oferind nu numai renumitul "tulburel" sau "pelinul de Dragasani", ci chiar inul de talie mare ce concura multe din cele mai bune vinuri ale Frantei.
 Vinurile pivnitelor Stirbei, Bratianu, Nae Petcu Ion, Teodorini, Oromolu, Mor, Ocneanu, Mihailescu, Filipescu, D. Ionescu, Fratii Spirtaru, cateva din cele mai cunoscute din podgoria Dragasani au fost elogiate si distinse la diferite expozitii, concursuri si festivitati.
 Ministerul Agriculturii si Domeniilor a infiintat in 1897 Pepiniera Dragasani, situata in lunca Oltului, din necesitatea producerii vitelor altoite reclamate de reconstructia viticulturii traditionalei podgorii.
 Lipsa in Podgoria Dragasani a unei institutii de asistenta in domeniul practicii viticole a impus crearea in 1936 a Statiunii Experimentale prin Hotararea Ministerului agriculturii si domeniilor.
 Dupa criteriul "forul tutelar coordonator dominant", se disting urmatoarele etape de dezvoltare:

• etapa 1896-1944 coordonata cel mai mult timp de Ministerul agriculturii si domeniilor
• etapa 1944-1957 coordonata de Institutul de cercetari agronomice al Romaniei
• etapa 1957-1967 coordonata de Institutul de cercetari horticole Bucuresti-Baneasa
• dupa 1967 coordonata de Institutul de cercetari pentru viticultura si vinificatie Valea Calugareasca.

 Pe plan international cercetatorii Statiunii Dragasani au participat cu lucrari stiintifice la congrese, adunari generale, consfatuiri, simpozioane, colocvii si cursuri organizate de Oficiul International al Viei si Vinului, C.A.E.R., F.A.O., pe linie de viticultura, vinificatie, protectia plantelor, ecologie, agrochimie, fiziologie, biochimie, etc.
 S-a participat cu struguri si vinuri la concursurile internationale organizate la Ljubliana, Sofia, Tbilisi, Bratislava, Montpellier, Bucuresti, Erfurt, Budapesta fiind distinse cu medalii de aur vinurile Sauvignon, Tamaioasa romaneasca, Cabernet Sauvignon.

Obiective Turistice:

Casa memoriala a scriitorului Gib Mihaescu

• Biserica Targului Dragasani care a fost o constructie mare de zid, inconjurata cu ziduri, din care o parte se mai pastreaza si astazi. In jurul ei s-au dat luptele intre panduri si turci in 1821. Ea a fost demolata dupa primul razboi mondial si pe acelasi loc s-a ridicat actuala catedrala a orasului
• Biserica Sf. Ilie, monument de cultura, care a fost zidit a treia oara in anul 1834
• Biserica Adormirea Maicii Domnului din cartierul Capu' Dealului
• Biserica Sf. Nicolae din cartierul Gardeti
• Ruinele castrului roman "Russidava" sau cetatea "Domnului de Roua", descoperite in cartierul Momotesti la circa 150 m de soseaua nationala, Ramnicu Valcea - Craiova, via Ganeasa.
• Muzeul Vinului, in centrul orasului